Din vara anului 2009, de când a descălecat Episcop pe plaiurile Sloboziei şi Călăraşilor, PS Vincenţiu Ploiesteanul nu încetează să uimească mediile socio – administrative cu flerul său de om de afaceri. Printre resfinţiri de biserici, dezveliri de statui pe Aleea Regilor şi vernisaje de expoziţii, „ministrul de finanţe” al Patriarhiei, aşa cum a fost supranumit pe vremuri PS Vincenţiu găseşte răgazul de a-şi pune la treabă energiile, relaţiile şi alergacii în slujba căptuşirii bugetului Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor cu sume ce sfidează criza, din surse care mai de care mai interesante. Fonduri locale şi de stat, contribuţii ale enoriaşilor, redevenţe, sponsorizări cu şi fără ghilimele – toate sar în sacul încăpător al Episcopiei, tranformându-se în biserici noi, lumânări, mozaicuri murano orsoni şi excedente bugetare.
Raportul Sectorului economic – un document interzis celor cocoşaţi de criză
Pentru a fi pe deplin edificaţi asupra modului în care se derulează lucrurile la Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, e suficientă o simplă consultare a Raportului Sectorului economic şi de patrimoniu. Înainte de parcurgerea textului, e absolut necesară înarmarea cu un calculator de birou pentru cifre şi un emetiral pentru vertijuri, fiindcă, altfel, lectura ar fi aproape imposibilă.
Conform hârtiei de care vorbim, „Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor a folosit pentru proiectul de buget pe anul 2010 o creştere cuprinsă între 15-20% a cheltuielilor faţă de anul 2009.” Contul de execuţie pe anul 2010 precizează că s-au realizat venituri în sumă de 151,4 miliarde lei vechi lei (plus excedentul aferent anului 2009) şi cheltuieli de 133,5 miliarde. La acestea, se adaugă cheltuielile efectuate şi evidenţiate în cadrul Sectorului social-misionar, în sumă de 21,2 miliarde lei vechi. Astfel, bugetul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor pe anul 2011 cuprinde la partea de venituri 148,1 miliarde lei, iar la cheltuieli 140,1 miliarde. Ca transpunere din bugetul bisericesc în cel laic, această sumă reprezintă veniturile pe un an ale multor Primării, adunate unele sub altele.
Finanţarea lucrărilor la biserici: 22% de la Episcopie şi restul de la Stat şi sponsori
Din datele Episcopiei, aflăm că, anul trecut, sponsorizările în cuantum de peste 17 miliarde au contribuit la finanţarea şantierelor deschise la unităţile bisericeşti. În afară de firmele unor oameni de afaceri prosperi şi societăţi recunoscute ca fiind câştigătoare ale multor contracte din bani publici, contabilii de la Episcopie menţionează printre sponsorii lucrărilor de la Catedrala Episcopală, în principal, dar nu numai, chiar Secretariatul de Stat pentru Culte. Potrivit dării de seamă a compartimentului financiar al Episcopiei, SSC a sponsorizat (!) construcţia Catedralei de la Slobozia cu 5 miliarde lei vechi, alături de firme ca Tehnologica Radion, Maria Trading, Consirom S.A etc. 1,6 miliarde din sponsorizări au plătit lucrările de reamenajarea interioară, arhitectură şi finisaje interioare, la Reşedinţa Episcopală şi alte 750 de milioane pe cele ale sistemului performant de climatizare.
Pe scurt, situaţia lucrărilor la lăcaşurile de cult din cadrul Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor se reduce la 185 de şantiere care au cheltuit peste 76,3 miliarde lei vechi din care 15,8 miliarde ai Bisericii, 20,5 miliarde ai Ministerului Culturii şi Cultelor, 22,9 miliarde ai Consiliilor locale şi 17 miliarde ai altor sponsori. Comentarii?!
Subvenţii şi ajutoare financiare din bugete publice şi private
Mergem pe mâna Sectorului economic şi de patrimoniu al Episcopiei şi facem şi noi distincţia clară între sponsorizări şi ajutoare financiare, deşi suntem pe deplin încredinţaţi asupra faptului că această din urmă formă de sprijin nu reprezintă fonduri rambursabile… Marian Miluţ şi firma sa, Prefab Călăraşi, a ajutat financiar anul trecut Episcopia cu 2,3 miliarde, instituţia bisericească primind alte 27 de miliarde lei de la Secretariatul de Stat pentru Culte, bani destinaţi construcţiei de biserici şi lucrărilor de pictură la unele parohii şi mănăstiri. Alte 245 de milioane de la Stat au venit pe ruta subvenţiilor pentru terenul agricol şi animalele de la ferma Amara.
Catedrala Episcopală – un capitol aparte
Aproape o pagină din cele cinci ale Raportului Sectorului economic şi de patrimoniu al Episcopiei se referă la construcţia Catedralei Episcopale din Slobozia, cu tot harnaşamentul aferent acestui demers. Câţi bani a cheltuit Catedrala Episcopală în 2010 şi în ce mod s-au efectuat lucrările e mai simplu de urmărit în următoarea prezentare: lucrări de pictură în tehnica frescă, în valoare de 1,7 miliarde lei, achiziţionarea şi montarea mozaicului murano orsoni pentru pridvorul Catedralei – 5,5 miliarde lei, montarea tâmplăriei din lemn stratificat – 2,9 miliarde lei, realizarea unui sistem performant de climatizare – lucrare cu titlu gratuit (vom vorbi imediat şi despre firma care a făcut milostenia), montarea un sistem profesional de sonorizare la Reşedinţa Episcopală – 273 milioane lei, achiziţionarea a 4 tone de tablă de cupru pentru învelitoare – 1,37 miliarde lei, execuţia şarpantei – 1,1 miliarde lei, lucrări de consolidare la Reşedinţa Episcopală – proiect derulat prin Companiei Naţionale de Investiţii, montarea parchetului la Reşedinţa Episcopală – 45 de milioane, realizarea un sistem performant de climatizare – 750 de milioane din sponsorizări, reamenajarea interioară, arhitectură şi finisaje interioare la Reşedinţa Episcopală – 1,6 miliarde lei din sponsorizări, montarea tâmplăriei din aluminiu cu geam termopan pentru Reşedinţa Episcopală – 1,4 miliarde lei.
Adunate, cheltuielile de mai sus însumează peste 16,6 miliarde lei vechi. În condiţiile în care Episcopia declară că a primit ajutoare financiare în valoare de 10,75 miliarde (3 miliarde de la CJ Ialomiţa, 700 de milioane de la Secretariatul de Stat pentru Culte, 600 de milioane de la Oyl Company şi 150 de milioane de la Orion SA ), diferenţa o reprezintă, probabil, „lucrările cu titlu gratuit”. Adică, climatizarea performantă de la Catedrală?!
Firmele implicate consistent în construirea Catedralei Episcopale se prezintă
Prefab Bucureşti – fabrica de materiale de construcţii din Călăraşi – aproape că nu mai are nevoie de prezentare. În plină criză, societatea condusă de Marian Miluţ are o cifră de afaceri de 123 miliarde lei vechi şi un capital social de 242 miliarde lei. Apropierea managerului Miluţ de conducerea Episcopiei Sloboziei şi Călăraţilor este binecunoscută. După ce a făcut parte multă vreme din Adunarea Eparhială a Episcopiei şi a contribuit financiar la construirea şi reabilitarea multor lăcaşuri de cult din Călăraşi şi Ialomiţa, Marian Petre Miluţ a primit Ordinul „Crucea Sloboziei” din partea PS Vincenţiu.
Maria Trading, societatea sponsor şi arendaş al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, se spune că aparţine sferei de influenţă a deputatului de Ferentari, Oana Niculescu Mizil Tohme, soţia cetăţeanului libanez Jamil Zeaiter Tohme. În acţionariatul firmei Maria Trading, apare o presupusă rudă prin alianţă ale deputatului bucureştean – Charbel Gerban Tohme. Afacerile firmei Maria Trading pe raza teritorială a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor sunt legate de cultivarea plantelor şi creşterea animalelor. În afara acestora, arendaşul celor 876 de ha ale Episcopiei de la Amara este comerciant de oi şi taurine. Conform contractului de arendă în participaţiune dintre Episcopie şi Maria Trading pentru cele 876 ha teren arabil, instituţia bisericească a primit în 2010 o redevenţă de 3,5 miliarde lei. Presa centrală afirmă că Maria Trading exploatează o suprafaţă de 30.000 la nivelul judeţelor Călăraşi, Giurgiu şi Constanţa, fiind unul din principalii beneficiari ai subvenţiilor pentru agricultură din fonduri europene. Mai mult decât atât, firma apare ca fiind patronată de un controversat om de afaceri libanez, sponsor PSD în timpul guvernării Năstase.
Shamrock România, firma care a încasat aproape 3 miliarde pe montajul tâmplăriei din lemn stratificat de la Catedrala Episcopală, este deţinută de multimiliardarul Adrian Dura – omul de publicitate autor, printre altele, al spotul de promovare a României din campania „Land of Choice”, din 2009. Shamrock România, este o societate înfiinţată în urmă cu 11 ani în Lupeni, având un profil de activitate axat în principal pe prelucrarea lemnului în produse finite şi semifabricate.
Tehnologica Radion este o mai veche cunoştinţă a mediilor socio – administrative ialomiţene. Sponsor tradiţional al PSD, şi al PDL – din 2004 încoace, societatea şi-a permis anul trecut o milostenie „simbolică” de 500 de milioane pentru Episcopie… Vorbim despre aceeaşi firmă ce a câştigat în Ialomiţa contracte pe bani publici de peste 570 miliarde lei vechi până anul trecut. Prin prisma experienţei anterioare, putem prognoza încă nişte contracte babane câştigate în acest an de Tehnologica Radion, cu atât mai mult cu cât amicii de la CJ Ialomiţa se pregătesc de licitaţii pentru drumurile judeţene.
Tot o firmă abonată la banii publici ialomiţeni este şi Consirom SA, societatea care a încasat 750 de milioane pentru climatizarea de la Reşedinţa Episcopală. Printre altele, Consirom a reabilitat la preţ de lux şcoala din Bucu, construind în acelaşi timp şi vila fiului inspectorului şcolar general de la acea vreme, Gogu Petre.
Recon & Doje, firma care a realizat cu titlu gratuit „sistemul performant de climatizare” de la Catedrala Episcopală este câştigătorul constant al contractelor pe bani publici licitate de Primăria Sectorului 2 între 2008 şi 2010, lucrările derulate în curtea edilului Onţanu sărind bine de 250 miliarde lei vechi.
Încheiem prezentarea firmelor sponsor şi/sau contractor al variilor lucrări având ca beneficiar Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor cu Oyl Company şi MSA Protect Construcţii. Oyl Company este societatea despre care se poate spune că învârte pe degete contractele de achiziţie publică pe construcţii rutiere, drumuri şi poduri nu numai de la Primăriile din Ialomiţa, ci şi pe cele licitate de autorităţile locale din Prahova şi Brăila. Anul trecut, Oyl Company a ajutat financiar Episcopia cu 600 de milioane lei. MSA Protect Construcţii este tot o bună cunoştinţă, dar nu de-a noastră, ci de-a Prea Sfinţiei Sale Vincenţiu, de pe vremea în care societatea mai sus menţionată lucra sub antrepriză la Patriarhie, pentru înlocuirea ţiglei cu tablă de cupru.
(Dora CIŞMAŞU – “Mesagerul de Urziceni”)
BARICADA IALOMIŢEANĂ 